Tipografia G. A. Lăzăreanu

G(eorge). A. Lăzăreanu

tipograf, editor

n. 1861, Bucureşti - ?

Elev al tipografiei Anton Mănescu, a avansat rapid şef al elevilor tipografi ai atelierului, iar când tipografia a fost restructurată după moartea proprietarului, de către văduva sa, Dorotheea P. Cucu, G. A. Lăzăreanu a devenit directorul stabilimentului. În 1889 se asociază cu C. Săvoiu, ginerele lui Eduard Wiegand, patronul tipo-litografiei "Universala", iar după doar un an, investeşte în instalaţii tipografice moderne şi deschide propriile sale ateliere. A tipărit pentru o perioadă ziarul Epoca al lui Nicolae Filipescu. Lăzăreanu cumpără  la licitaţie tipografia Cerbu (fostă "La Roumanie"),  pe care, ulterior o vinde în 1906 lui Dim. C. Ionescu care deschide tipografie în strada Şelari 10. Tipografia G. A. Lăzăreanu va fi vândută în 1919 proprietarului tipografiei "Carmen Sylva" (Str. Regală 6 bis), ambele tipografii funcţionând separat până în 1923, când sunt contopite de proprietar.

Tipografia a primit medalia de aur la Expoziţia Cooperatorilor din ţară (1884-1885). A funcţionat în strada Episcopiei nr. 3, în fostul han Ivanciu Gherasim, care va fi demolat în 1912 pentru a fi construit hotelul Athénée Palace.

[bibliografie]

AT (1902)
AG (1927; 1928)

Ion Paraschiv, Trandafir Iliescu - De la hanul Şerban-Vodă la hotel Intercontinental (Ed. Sport-Turism, 1979)

Tipografia "Universitară" A. G. Brătănescu

În anuarele ultimilor ani ai secolului XIX este listată tipografia "Corpului Didactic", care funcţiona şi ca editură, avându-i ca proprietari asociaţi pe C. Ispăsescu şi A. G. Brătănescu (1898), anterior tipografia fusese o asociaţie C. Ispăsescu şi Al. Elefteriu, iar  din 1902 devenind Tipografia "Universitară" A. G. Brătănescu.
Adresa era str. Academiei 30, pe locul unde acum există Excelsior Business Center şi Teatrul Excelsior. În perioada comunistă imobilul a găzduit o sală de spectacole a Teatrului Ţăndărică.

[bibliografie]
AB, AT (1897-1906)
Bucureşti. Ghid - (Ed. Meridiane, 1962)
Bucureşti A-Z. Ghid - Editura pentru turism (1972)

Tipografia "Finanţe şi industrie"

Editura G. M. Amza

G. M. Amza

scriitor, traducător, editor

n. 5 octombrie 1899, Prundeni, Vâlcea - ?

Funcţionar al Societăţii "Reşiţa" cu vagi încercări literare. A colaborat cu publicaţiile Isbânda, Epoca, Icoane Maramureşene. A publicat şi câteva volume de proză însă fără a stârni vreun interes de public sau din partea criticii.

Editura personală a funcţionat o scurtă perioadă spre sfârşitul anilor '30 într-un imobil din Calea Victioriei, probabil demolat în 1939 pentru reamenajarea Pieţii Carol I.

[bibliografie]

Lucian Predescu - Enciclopedia Cugetarea (1940)

Institutul de Arte Grafice "Lupta" N. Stroilă

Nicolae Stroilă

tipograf

n. 15 decembrie 1880. Tălmăcel, Sibiu - 1960

A fost elev-ucenic în tipografie lui Oprea Dumitrescu (ginerele lui Anton Pann) din Rm. Vâlcea, apoi a lucrat la tipografia "Tribuna" din Sibiu. Din 1899 se mută la Bucureşti, lucrând în atelierele Institutului de Arte Grafice "Minerva" (Buucreşti), apoi, la solicitarea lui Nicolae Iorga, în 1908,  a coordonat împreună cu Constantin Onciu, coleg de echipă la "Minerva", organizarea tipografiei "Neamul Românesc" din Vălenii de Munte, unde a rămas şef de ateliere pentru 4 ani.

În toamna anului 1913 cumpără o mică tipografie şi înfiinţează tipografia, amplasată în zona Pieţei Gării de Nord. Atelierul era compus dintr-o singură maşină no. 12, sistem francez şi un regal cu 300 kgr litere. Prima lucrare tipărită a fost ziarul ceferist "Lupta", de unde a şi fost preluată titulatură tipografiei. După 8 luni tipografia se mută în Calea Victoriei 113, "în fundul curţii", ulterior Calea Victoriei 101 (Gh. Crutzescu în Podul Mogoşoaiei identifică numărul 101 ca fiind un imobil aparţinând familiei Perticari) atelierul fiind mărit cu un tighel de picior şi boston manual. Pe perioada primului război mondial, 1916-1918, tipografia nu a funcţionat, dar la revenirea în activitate, Nicolae Stroilă cumpără trei maşini mari de la fosta Tipografie Românească (Str. Isvor). În 1921 întreaga tipografie a fost modernizată, cumpărând de la Viena instalaţii moderne - trei maşini mari, trei mici, 10.000 kgr. literă, ridicând tipografia la rangul de Institutul de Arte Grafice "Lupta" În 1925 este inaugurat nou construitul local al tipografiei, Str. General Budişteanu 8 (constructor arh-ing. Cihodariu), per ansamblu, întregul ansamblu tipografic cuprindea 7 maşini tipografice, 4 maşini pentru legătorie şi o maşină de cules litere Typograph.

A fostul tipograful preferat al lui Nicole Iorga, în 1934 editându-i şi monumentala carte memorialistică O viaţă de om aşa cum a fost.

[bibliografie]

Lucian Predescu - Enciclopedia Cugetarea (1940)

Gheorghe Crutzescu - Podul Mogoşoaei. Povestea unei străzi (Ed. Socec, 1943)

Nicolae Iorga - O viaţă de om aşa cum a fost (Ed. N. Stroilă, 1934)

V. M. - Alb. mem. (Ed. G. R., 1926)

AG (1928)